Autoritatile publice centrale din Romania si-au manifestat interesul privind combaterea excluziunii sociale si reducerea saraciei prin adoptarea unor strategii nationale si europene care vizeaza directii de actiune integrate si stabilesc o serie de masuri cuantificabile in acest sens.

Proiectul contribuie la atingerea directiilor de actiune stabilite in strategiile aferente masurii 4.1.prin obiectivul sau principal fundamentat pe reducerea gradului de excluziune soc. si saracie pt. 551 de membri ai comunitatilor rome marginalizate in satele Cursesti D., Pungesti, Rapsa si Stejaru(com Pungesti,jud Vaslui) intr-o maniera integrata, inovativa si sustenabila.

Punctual,masurile vizate prin prezentul proiect fac referire la urmatoarele directii de actiune incluse in Strategia Guvernului Romaniei de Incluziune a Cetatenilor Romani apartinand Minoritatii Romilor pt. perioada 2012-2020 : -ed.: continuarea si dezvoltarea unor programe de tip scoala dupa scoala, a programelor de tip a doua sansa si programelor soc. menite sa stimuleze participarea scolara si sa reduca absenteismul;- ocupare: promovarea antreprenoriatului in randul comunitatilor locale cu un procent insemnat de pop. apartinand minoritatii romilor,acordarea,in conditiile legii,de facilitati pt. intreprinzatori si agenti economici care angajeaza pers. apartinand minoritatii romilor; - sanatate: informarea comunitatilor de romi asupra unor aspecte legate de sanatate prin conceperea si implementarea unor programe de informare igenico-sanitara pt. adulti,tineri si copii,identificarea riscului epidemiologic,educatie parentala si planificare familiala,cu accent pe protectia mamei si copilului;-locuire si infrastructura: dezvoltarea unor programe cu finantare nat. sau cu finantare din fonduri externe nerambursabile pt. asigurarea conditiilor minime de locuit in comunitatile defavorizate din punct de vedere economic si soc.Aspectele comune proiectului si Strategiei Nat. pt. Protectia si Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020 vizeaza masurile privind cresterea calitatii serviciilor de educatie si facilitarea accesului copiilor romi la serviciile soc.,educationale si medicale.De asemenea,prin acest proiect se asigura implementarea masurii privind imbunatatirea conditiilor de locuit pt. pers. cu dizabilitati,masura inclusa in Strategia Nat. privind Incluziunea Soc. a Pers. cu Dizabilitati 2014-2020.Elemente de congruenta intre Strategia Nat. pt. Promovarea Imbatranirii Active si Protectia Pers. Varstnice pt. 2015-2020 si activitatile prevazute in proiect se fundamenteaza pe primul obiectiv strategic in domeniul imbatranirii active: prelungirea si imbunatatirea calitatii vietii pers. vastnice.In acest sens,in cadrul proiectului se vor imbunatati conditiile de locuit pt. pers. varstnice din GT aflati in risc de saracie si excluziune soc..Solutiile privind nevoile de sanatate ale pers. din comunitatile marginalizate prevazute in cadrul proiectului au ca si punct de reper Strategia Nat. de Sanatate 2014-2020 in cadrul careia este subliniata necesitatea dezvoltarii serviciilor de asistenta comunitara integrate si comprehensive destinate in principal populatiei din mediul rural si grupurilor vulnerabile,inclusiv populatia marginalizata roma.De asemenea,acest proiect contribuie la imbunatatirea retentiei copilului in sistemul de invatamant obligatoriu prin activitati de tipul programelor scoala dupa scoala si campanii de combatere a abandonului scolar si acordarea de pachete integrate copiilor ce apartin comunitatilor marginalizate vizate de proiect,in baza pilonului doi: Asigurarea finalizarii studiilor obligatorii de catre toti copiii aferent Strategiei Nat. privind Reducerea Parasirii Timpurii a Scolii.Mai mult decat atat,proiectul presupune organizarea unui program de tip a doua sansa fundamentat in cadrul pilonului trei: Reintegrarea pers. care au parasit timpuriu scoala aferent strategiei mentionate anterior.In conformitate cu date prezentate in Fisa comunei,in loc.Pungesti,jud.Vaslui au fost identificate patru zone marginalizate:Pungesti,cu o populatie totala de 890 de pers.,din care 325 apartin minoritatii rome(36.4%), Stejaru,cu o populatie totala de 285 de pers.,din care 254 apartin minoritatii rome(89.1%), Cursesti D,cu o populatie totala de 194 de pers.,din care 26 apartin minoritatii rome(13.4%) si Rapsa,cu o populatie totala de 44 de pers.,din care 20 apartin minoritatii rome(45.4%).In urma radiografierii Fisei Zonei Marginalizate pt. cele patru sate identificate s-au obtinut urmatoarele informatii relevante privind criteriul aferent capitalului uman: proportia pers. de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase(gimnaziu): in Pungesti 31.4%, Cursesti D.19.07%, in Rapsa 29.54%, iar in Stejaru 62%; proportia pers. cu dizabilitati,boli cronice sau alte afectiuni care limiteaza activitatile zilnice in Pungesti 9.55%,in Cursesti D.10.82%, in Rapsa 15.9%, in Stejaru 14.03%;- proportia copiilor si tinerilor(0-17 ani) in Pungesti 22%,in Curesti D.42.8%, in Rapsa 29.5%, in Stejaru 34%.Privitor la criteriul aferent ocuparii fortei de munca,proportia pers. de 16-64 de ai care nu sunt incadrate pe piata formala a muncii este de 90.8% in Pungesti, 95% in Cursesti D., 96% in Rapsa, 97.64% in Stejaru.Situatia conditiilor de locuire in aceste patru sate este determinata de proportia locuintelor supraaglomerate(62% la Pungesti, 56% la Cursesti D., 56.25% la Rapsa, 75% la Stejaru) si proportia locuintelor ce nu sunt detinute in proprietate personala(25% la Pungesti, 37% la Cursesti D., 25% la Rapsa, 16.5% la Stejaru).Mai mult decat atat,caracterul vulnerabil al zonelor este determinat de faptul ca cele mai multe dintre case au o structura de calitate inferioara,fiind realizate din chirpici/paianta si de problemele legate de criminalitate si ordine publica(violenta domestica,furturi,certuri).Potrivit Fisei sintetice minimale a comunitatii,in Cursesti D.exista o rata a neocuparii egala cu 95%, in Pungesti de 90.8%, in Rapsa de 96% in timp ce in Stejaru aceasta rata este de 97,6.In cadrul analizei la nivelul comunitatii marginalizate rome pt. fundamentarea cererii de finantare au fost chestionate 586 de pers. (55 de pers. din Cursesti D., 312 de pers. din satul Pungesti, 19 pers. din Rapsa si 185 din satul Stejaru).Referitor la gradul de vulnerabilitate al pers. participante la studiu in Pungesti a fost obtinuta urmat. distributie a raspunsurilor: 97.4% dintre acestia fac parte din categoria pers. defavorizate,in timp ce, in satele Cursesti D., Rapsa si Stejaru, 100% dintre pers. participate la studiu fac parte din categoria pers. defavorizate.In sprijinirea acestor rezultate,mentionam faptul ca principala sursa de venit,in cazul pers. participante la studiu,este pensia(42.5% in Raspsa, 32,% in Pungesti, 25.6% in Stejaru si 25.37% in Cursesti D.), alocatia(35.85% in Stejaru, 23.75 in Rapsa, 21.9% in Pungesti si 17.5% in Cursesti D.),venitul minim garantat(57.5% in Cursesti D., 33.75 in Rapsa, 27.6% in Pungesti si 21.95% in Stejaru),salarii(10.1% in Pungesti),agricultura(4.88% in Stejaru si 2.3% in Pungesti),ajutor social pt. pers. cu dizabilitati(6.83% in Stejaru si 1.2% in Pungesti)si membrii ai familiei plecati la munca in strainatate(5.12% in Stejaru si 3.4% in Pungesti).De mentionat este faptul ca exista o usoara diferentiere intre cele patru zone rome marginalizate privind repartizarea pers. chestionate in functie de valoarea venitului lunar.Pt.

Pungesti distributia este urmat.: 29.2% dintre pers. au un venit intre 51-150 RON,19.8% dintre pers. se incadreaza in categoria intre 151- 300 RON,14.6% dintre pers. au un venit cuprins intre 301-500 RON si tot 14.6% au un venit intre 1-50 RON, 12.% au un venit incadrat intre 501-1050 RON si 5.2% au venituri peste 1050 RON.Alarmant este faptul ca exista o pondere de 4.2% care au declarat ca se incadreaza in categoria “niciun venit”.Pt. Stejaru situatia este mai ingrijoratoare,distributia fiind urmat.: 55.6% dintre pers. participante la studiu au un venit incadrat intre 51-150 RON,22.2% se incadreaza in categoria de venit “intre 1-50 RON”,11.1% detin un venit intre 301- 500 RON si 3.7% au venitul cuprins intre 151-300 RON.De asemenea,7.4% dintre participantii la studiu au declarat ca nu au venit.Asemanatoare este situatia si pt. Rapsa, unde 50% dintre pers. participante la studiu au un venit incadrat intre 301-500 RON,25% se incadreaza in categoria de venit “intre 51-150 RON”,12.5% detin un venit intre 151-300 RON si 12.5% au venitul cuprins intre 1-50 RON.In Cursesti D.este cea mai ingrijoratoare situatie, dupa cum urmeaza:44.4% dintre pers. au un venit intre 51-150 RON,16.7% dintre pers. se incadreaza in categoria intre 151-300 RON, 16.7% dintre pers. au un venit cuprins intre 301-200 RON si 11.1% au un venit intre 1-50 RON.Alarmant este faptul ca nici o persoana nu este incadrata cu venitul la categoriile ‘intre 501-1050 RON” si peste 1050 RON si faptul ca exista o pondere de 11.1% care au declarat ca se incadreaza in categoria “niciun venit”.Corelata cu rezultate obtinute la valoarea venitului si sursa principala de venit este ocupatia participantilor la studiu.Majoritatea covarsitoare a pers. sunt casnice/responsabile cu efectuarea cumparaturilor si ingrijirea casei(57.39% la Stejaru, 45.5% la Cursesti D., 44.4% la Rapsa si 41.7% la Pungesti),elevi(30.9% la Cursesti D.,22.2% la Rapsa, 19.8% la Pungesti si 22.16% la Stejaru),pensionari(27.8% la Rapsa, 16.6% la Pungesti, 12.7% la Cursesti D.si 7.39% la Stejaru),pers.plecate la munca in strainatate(5.7% la Pungesti si 5.6% la Stejaru).De mentionat este faptul ca in Pungesti 4.2% sunt incadrati pe piata muncii in calitate de angajat,cu CIM dintre cei participanti la studiu.Un alt element auxiliar pt.determinarea nevoilor GT este reprezentat de catre interesul manifestat pt.activitati si servicii cu caracter inovativ pt. comunitate,prin aprecierea,intr-o majoritate covarsitoare,a activit. propuse ca fiind necesare pt. membri comunitatii: campanii de informare privind promovarea incluziunii sociale, campanii de promovare a regulilor elementare de igiena,pachete care sa motiveze participarea la ed. a copiilor,tabere educative pt. copii,sau targ de joburi/locuri de munca.Avand in vedere aspectele expuse mai sus,prin intermediul activit, proiectului sunt propuse o serie de masuri pt. imbunatatirea conditiilor de viata si satisfacerea celor mai presante nevoi ale pers. aflate in excluziune soc.