Acordarea unor pachete integrate copiilor din grupul tinta

Scop: sprijinirea şi stimularea participarii a 245 de elevi din cadrul şcolii partenere în cadrul acestui proiect şi, implicit, de a preveni părăsirea timpurie a şcolii.

Necesitate: Importanţa acordării pachetelor integrate pentru copii este fundamentată în Recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 privind investiţia în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării (2013/112/UE) conform căreia este necesară garantarea includerii tuturor elevilor, prin resurse şi posibilităţi special alocate pentru cei mai defavorizaţi, şi prin monitorizarea adecvată a rezultatelor. În satul Stejaru 91.1% dintre respondenţi consideră utilă această măsură, în satul Curseşti Deal 66.7% au răspuns pozitiv, în satul Rapşa 37.5% dintre participanţii au dat un răspuns favorabil, în timp ce, în satul Pungeşti 35.2% o consideră utilă. De asemenea, relevantă pentru desfăşurarea acestei activităţi este distribuţia venitului lunar a persoanelor din cele două zone marginalizate. De mentionat este faptul ca exista o usoara diferentiere intre cele patru zone rome marginalizate privind repartizarea pers. chestionate in functie de valoarea venitului lunar.Pt. Pungesti distributia este urmat.: 29.2% dintre pers. au un venit intre 51-150 RON,19.8% dintre pers. se incadreaza in categoria intre 151-300 RON,14.6% dintre pers. au un venit cuprins intre 301-500 RON si tot 14.6% au un venit intre 1-50 RON, 12.% au un venit incadrat intre 501-1050 RON si 5.2% au venituri peste 1050 RON.Alarmant este faptul ca exista o pondere de 4.2% care au declarat ca se incadreaza in categoria “niciun venit”.Pt. Stejaru situatia este mai ingrijoratoare,distributia fiind urmat.: 55.6% dintre pers. participante la studiu au un venit incadrat intre 51-150 RON, 22.2% se incadreaza in categoria de venit “intre 1-50 RON”,11.1% detin un venit intre 301-500 RON si 3.7% au venitul cuprins intre 151-300 RON.De asemenea,7.4% dintre participantii la studiu au declarat ca nu au venit.Asemanatoare este situatia si pt. Rapsa, unde 50% dintre pers. participante la studiu au un venit incadrat intre 301-500 RON,25% se incadreaza in categoria de venit “intre 51-150 RON”,12.5% detin un venit intre 151-300 RON si 12.5% au venitul cuprins intre 1-50 RON.In Cursesti D.este cea mai ingrijoratoare situatie, dupa cum urmeaza:44.4% dintre pers. au un venit intre 51-150 RON,16.7% dintre pers. se incadreaza in categoria intre 151-300 RON si 16.7% dintre pers. au un venit cuprins intre 301-200 RON si 11.1% au un venit intre 1-50 RON.Alarmant este faptul ca nu exista nici o persoana nu este incadrata cu venitul la categoriile ‘intre 501-1050 RON” si peste 1050 RON si faptul ca exista o pondere de 11.1% care au declarat ca se incadreaza in categoria “niciun venit”.Veniturile din salarii sunt prezente doar în 10.1% dintre gospodării din Pungeşti. Aceste argumente arată clar necesitatea acestui tip de intervenţie la nivelul grupului ţintă.

Desfasurare: În cadrul acestei activităţi se vor acorda pachete integrate distribuite celor 245 de copii din grupul ţintă care îndeplinesc condiţiile şi pragurile de distribuţie specificate în metodologia acestei activităţi (de exemplu: nivelul prezenţei la orele de curs, nivelul performanţelor şcolare, gradul de participare la activităţi extra-curriculare etc.), provenind din

Scoala Gimnazială nr. 1, Pungeşti. Pachetele conţin rechizite şcolare, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Pachetele care au în vederea distribuirea de rechizite şcolare şi îmbrăcăminte vor fi structurate pe următoarele grupe de vârstă: 7-8 ani, 9-10 ani, 11-14 ani. Structura pe vârste este fundamentată prin prisma nevoilor diferite ale elevilor.

Realizarea unei campanii de informare privind combaterea abandonului scolar

Scop: identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar în vederea menţinerii acestora în sistemul de învăţământ şi de a-i ajuta pe părinţii sau tutorii acestor elevi să îşi formeze o viziune cu privire la importanţa şcolarizării. Campania de informare şi responsabilizare se adresează către 245 de copii şi reprezentanţilor legali ai acestora privind atât riscul la care se supun în cazul în care copilul nu frecventează o formă de învăţământ, cât şi necesitatea asigurării unei baze educative care va avea efecte atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. De asemenea, informaţiile prezentate în cadrul sesiunii vor scoate în evidentă faptul că lipsa şcolarizării va reduce oportunităţile pentru continuarea studiilor şi va afecta posibilitatea de angajare.

Necesitate: Relevanţa acestei activităţi se fundamentează, în primul rând, pe obiectivul Uniunii Europene privind problema abandonului şcolar potrivit căruia, până în anul 2020 să se atingă o rata de abandon şcolar, la nivelul Uniunii Europene, de sub 10%. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, conform statisticilor oficiale furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, în anul şcolar 2011/2012 0,9% dintre elevii din învăţământul primar şi 1,0% dintre elevii din învăţământul gimnazial au abandonat şcoala. În conformitate cu datele furnizate de către Scoala Gimnazială nr. 1, sat Pungeşti, fenomenul de abandon şcolar este cel mai des întâlnit în cazul elevilor din clasele a V-a (4%) şi a VI-a (14%). Astfel, beneficiarii acestei activităţi sunt părinţii sau tutorii legali ai elevilor care frecventează cursurilor claselor mai sus menţionate

Desfasurare: Campania de informare va include 10 workshop-uri ce vor trata teme precum: rolul educaţiei în viaţa copiilor, importanţa triadei şi a parteneriatului eficient între părinte-copil- şcoală şi impactul implicării pozitive a părinţilor şi a comunităţii în educaţia copiilor. Workshop- uri vor fi susţinute de către o persoană avizată, cu experienţă în gestionarea şi medierea relaţiilor dintre părinţi, copii şi cadre didactice cu scopul de a stimula activitatea şcolară. În cadrul acestor workshop-uri vor fi invitaţi membrii ai autorităţilor locale şi cadre didactice. La fiecare workshop vor participa câte 24-25 de copii şi reprezentanţii acestora. De asemenea, în cadrul campaniei de informare, Fundaţia Somerset va realiza şedinţe de consiliere individuală pentru copil şi familia acestuia pentru reducerea riscului de abandon şi instituţionalizare şi implicarea familiei în programul de recuperare. Organizarea sesiunilor de consiliere contribuie la atingerea obiectivelor din cadrul Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020, în cadrul căreia se pune un accent deosebit pe responsabilizarea şi conştientizarea părinţilor copilului cu privire la responsabilitatea primară ce le revine în tot ceea ce înseamnă creşterea, îngrijirea, educarea şi bunăstarea copilului. Sedinţele vor avea loc într-un cadru organizat şi vor fi susţinute de către un consilierii sociali în afara orelor din planul obligatoriu de învăţământ. Consilierul social va utiliza pentru aceasta activitate material suport, cum ar fi: teste de aptitudini / fise de observaţie / fise psihopedagogice, etc. De asemenea, se vor furniza instrumentele pentru cunoaşterea şi autocunoaşterea elevilor în vederea identificării corecte a opţiunilor şcolare şi profesionale şi a corelării cât mai eficiente între propriul profil psihologic vocaţional şi aspiraţii. De asemenea, în cadrul procesului de consiliere se va analiza situaţia familială a părinţilor şi modul în care aceştia înţeleg nevoile copiilor lor, în care aceştia vor fi îndrumaţi şi învăţaţi cum să comunice cu copiii lor, cum să identifice şi să dea curs nevoilor acestora, precum şi cum să îşi petreacă în mod constructiv timpul împreună cu aceştia. Va fi întocmit material suport pentru activitate: fişe de evaluare a sesiunilor de consiliere / fişe de evaluare pentru părinţi /alte materiale de consiliere necesare dosarului de consiliere în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Subactivitatea contribuie inclusiv la atingerea temei secundare Inovare socială prin tipologia intervenţiilor de consiliere pentru abandonului şcolar descrise.

Reabilitare si modernizare spatii de lucru pentru scoala dupa scoala

Scop: asigurarea  beneficiarilor programului de tip şcoală după şcoală a unui spaţiu reabilitat, modernizat şi igienizat în cadrul căruia să-şi desfăşoare activităţile specific acestui program.

Necesitate: Adaptarea infrastructurii existente la momentul actual în sălile vizate pentru organizarea programului şcoală după şcoală în cadrul Scolii Gimnaziale nr. 1, Pungeşti, totodată, pe asigurarea unei infrastructuri complete, moderne şi la standardele europene.

Desfasurare: În cadrul acestei activităţi se va realiza reabilitarea spaţiului în care va avea loc activitatea programelor de tip şcoală după şcoală. În acest sens, pentru Scoala Gimnazială nr. 1, sat Pungeşti sunt prevăzute repararea, prin externalizarea acestui serviciu şi dotarea a patru săli de curs.

Acordarea de sprijin pentru reducerea parasirii timpurii a scolii prin programe de tip scoala dupa scoala

Scop: prevenirea neglijării de către copii a orelor de curs pentru elevii Scolii Gimnaziale nr. 1, sat Pungeşti, cât şi în asigurarea continuării educaţiei formale. Prin intermediul acestei activităţi se va avea în vedere dezvoltarea şi diversificarea serviciilor alternative de educaţie, în vederea petrecerii în siguranţă, util şi plăcut, a timpului liber. Beneficiarii acestei activităţi sunt 74 de elevi ai claselor 0-IV înscrişi în cadrul Scolii Gimnaziale nr. 1, Pungeşti, dat fiind faptul că aceste categorii de vârstă necesită o atenţie sporită în vederea îndeplinirii sarcinilor aferente activităţilor educaţionale.

Necesitate: Utilitatea şi necesitatea organizării acestei activităţi se fundamentează pe faptul că rata abandonului sau a eşecului şcolar este mult mai mare la categoriile defavorizate de copii, pentru care a avea acces la educaţie este un obiectiv mai greu de atins decât pentru ceilalţi copii. Mai mult decât atât, lipsa posibilităţilor materiale, familiile numeroase, scepticismul părinţilor faţă de utilitatea educaţiei, experienţele de viaţă limitate ale părinţilor (conform analizei preliminare, majoritatea covârşitoare a persoanelor sunt casnice/responsabile cu efectuarea cumpărăturilor si îngrijirea casei (57.39% la Stejaru, 45.5% la Cursesti D., 44.4% la Raşpa si 41.7% la Pungeşti), elevi (30.9% la Cursesti D., 22.16% la Rapsa, 19.8% la Pungesti si 14.8% la Stejaru), pensionari (27.8% la Rapsa, 16.6% la Pungesti, 12.7% la Cursesti D. si 7.39% la Stejaru), persoane plecate la munca în străinătate (5.7% la Pungesti si 5.6% la Stejaru) şi marginalizarea copiilor proveniţi din medii defavorizate conduc spre abandonul şcolar şi ulterior la excluderea socială a tinerilor. În situaţia în care şi nivelul de educaţie al părinţilor este scăzut (conform analizei preliminare 38.8% dintre locuitorii din s. Rapşa au maxim 4 clase, 25.4% dintre locuitorii s. Pungeşti şi s. Stejaru au maxim 8 clase iar în Curseşti Deal procentul este de 25.5% pentru cei care au terminat 9-10 clase), aceşti copii nu pot beneficia de sprijin suplimentar în efectuarea temelor, iar fără o minimă îndrumare, ajung să nu îşi mai pregătească temele pentru a doua zi. Utilitatea unui program de tip ”şcoală după şcoală” este menţionată de către 97.8% dintre locuitorii s. Stejaru, de către 72.2% dintre locuitorii din s. Curseşti Deal, de către 53.4% dintre locuitorii din s. Pungeşti şi de către 25% dintre locuitorii s. Rapşa. Acest lucru duce treptat la scăderea performanţelor şcolare şi, în final, la pierderea interesului copilului şi a familiei pentru educaţie. Aşadar, activitatea principală desfăşurată în cadrul programului şcoală după şcoală va avea în vedere sprijinirea şi consilierea elevilor în efectuarea temelor. Prin intermediul acestei activităţi copii sunt ajutaţi să înţeleagă mai bine noţiunile care sunt predate la clasă, să depăşească dificultăţile de asimilare a noţiunilor noi şi vor fi învăţaţi să îşi facă corect temele pentru a doua zi. De asemenea, desfăşurarea unei activităţi de tip şcoală după şcoală determină o serie de efecte multiplicatoare la nivelul fiecărui elev în parte, după cum urmează: asigurarea unui cadru sigur de petrecere a timpului liber, integrarea mai rapidă în programul şcolar prin creşterea adaptabilităţii la acest tip de mediu şi stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a conştiinţei propriei identităţi, a comunicării interpersonale şi a relaţionării cu ceilalţi colegi.

Desfasurare: Activităţile recreative din cadrul programului de şcoală după şcoală cuprind organizarea de jocuri şi concursuri pe diverse teme de interes pentru elevi. Aceste activităţi sunt menite pentru a dezvolta abilităţile artistice ale copiilor. Vor fi încurajate activităţile ce presupun acţiuni de voluntariat şi acţiuni pe tema drepturilor omului şi copilului. În acest sens, una dintre cele mai importante aspecte ale acestor activităţi are în vedere realizarea unor activităţi educative care au o tematică aferentă termenului de multiculturalitate.

Multiculturalismul poate fi abordat, din punct de vedere educativ, prin accesul elevilor la cunoştinţe istorice, privind arta şi tradiţiile unei etnii pentru a da copiilor perspectiva de înţelegere exhaustivă a diferenţelor din jurul acestora. Astfel, realizarea programei pentru această activitate va fi realizată de către cei doi specialişti activitate after-school (câte unul pentru fiecare locaţie a Scolii Gimnaziale nr. 1, Pungeşti). Serviciile oferite în cadrul acestei activităţi se adresează copiilor defavorizaţi si copiilor proveniţi din familii ce nu au în grija cui să lase copiii după terminarea programului zilnic şcolar şi pe perioada vacanţelor, care vor pentru copiii lor o alternativă de a fi supravegheaţi de personal cu pregătire specială, într-un cadru de lucru care poate stimula capacitatea lor de relaţionare interpersonală cu cei de aceeaşi vârstă, dar şi cu vârste diferite. Astfel, frecventarea programului Şcoală după Şcoală ar putea contrabalansa lipsa resurselor materiale sau nivelul scăzut de educaţie al părinţilor şi lipsa condiţiilor adecvate studiului acasă, precum şi al celor aparţinând minorităţilor etnice.

Programul şcoală după şcoală vizat este conceput astfel încât să răspundă profilurilor de dezvoltare intelectuală şi fizică a copilului şi presupune: • preluarea copiilor de la şcoală; • servirea mesei de prânz; • program de relaxare sau somn; • efectuarea temelor sub îndrumarea unui cadru de specialitate; • servirea gustării; • desfăşurarea unor activităţi recreative. Elementele de bază ale educaţiei propuse în cadrul acestei activităţi referitoare la programul „Şcoala după şcoală” vizează îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperarii, nivelul comunicării verbale şi nonverbale şi nivelul creativităţii prin: procesul de învăţare prin joc; participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor; organizarea adecvată a ambientului educativ şi flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare. Aşadar, activităţile principalele vizează acordarea de către cei doi specialişti activitate after-school de servicii alternative de educaţie prin asigurarea continuităţii educaţiei formale prin efectuarea temelor pentru acasă şi prin desfăşurarea de activităţi recreative.

Realizarea unui program "A doua sansa"

Scop: sprijinirea a 20 de persoane din zonele marginalizate care au părăsit timpuriu şcoala sau nu au absolvit învăţământul, facilitând de organizarea unei serii de module ce le va permite acestora posibilitatea absolvirii învăţământului primar. Pentru absolvirea învăţământului

primar, grup ţintă vizat va fi format din persoanele din zonele marginalizate vizate de către

proiect care au depăşit cu 4 ani vârsta de şcolarizare pentru învăţământul primar şi care, fie nu au parcurs nici o clasă primară, fie au abandonat pe parcurs, depăşind vârsta necesară pentru înscrierea în învăţământ. Relevant este faptul că nu va exista o limită superioară de vârstă pentru cei care doresc să se înscrie în cadrul acestui program, iar durata acestui program poate fi flexibilă, în sensul durata medie de şcolarizare se poate reduce în funcţie de competenţele dovedite şi de progresul individual în învăţare, atât în domeniul educaţiei de bază, cât şi în domeniul pregătirii profesionale.

Necesitate: Pentru utilitatea acestei activităţi, relevant este rezultatul obţinut la analiza la nivelul comunităţii marginalizate rome pentru fundamentarea cererii de finanţare la întrebarea privind utilitatea organizării programului a doua şansă pentru satul Stejaru 35.2% dintre respondenţi au răspuns pozitiv, în satul Pungeşti 18.4%, în satul Rapşa 7.7%, iar în satul Curseşti Deal 3.1%. În anul şcolar 2012-2013, 254 de şcoli din România au organizat programul „A doua şansă”, în program participând 10.166 de cursanţi, din care 2.384 minori. Necesitatea organizării unui program de tip a doua şansă vine ca urmare a faptului că judeţul Vaslui se află printre puţinele judeţe cu un număr restrâns de şcoli organizatoare a programului a doua şansă, după cum urmează: Mehedinţi şi Olt (câte o şcoală), Bistriţa- Năsăud, Botoşani, Brăila, Dâmboviţa şi Vaslui (câte 2 şcoli) şi Cluj, Ilfov şi Sibiu (câte 3 şcoli).

Desfasurare: Programul de integrare/reintegrare şcolară „A Doua Şansă” vine în sprijinul a 20 de persoane din zonele marginalizate care au abandonat şcoala şi au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta legală corespunzătoare clasei. În acest sens, programul „A doua şansă” oferă posibilitatea continuării şi finalizării învăţământului primar, fără a fi necesară întreruperea activităţilor adiacente, profesionale sau familiale. Persoanele înscrise vor beneficia de acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea si promovarea abilitaţilor speciale in scopul facilitării integrării sociale a populaţiei. Înscrierea în programul se poate realiza, în fiecare an (2018, 2019), în doua sesiuni: septembrie şi ianuarie, în funcţie de cererile de participare depuse. Limba de predare ce va fi utilizată în cadrul programului este limba română, dar învăţământul se poate organiza şi în oricare din limbile minorităţilor naţionale, dacă vor exista solicitări în acest sens. Pentru înscrierea la acest program, Scoala Gimnazială nr. 1 Pungeşti va forma o comisie de înscriere alcătuită din preşedinte (directorul sau directorul adjunct), secretar (secretarul şef al unităţii de învăţământ), un consilier educativ (diriginte), coordonatorul programului ADS şi un cadru didactic. Mai mult decât atât, pentru determinarea competenţelor deţinute de către persoanele înscrise la acest program se va forma comisia de evaluare a competenţelor. Pe lângă comisie, pe toată perioada de desfăşurare a programului, Scoala Gimnazială nr. 1 Pungeşti va angaja un coordonator pentru programul ADS şi un consilier educativ (diriginte).

Programul ADS din cadrul Scolii Gimnazială nr. 1 Pungeşti, va fi derulat considerând particularităţile şi nevoile de formare în procesul educativ. Disciplinele de studiu vor fi organizate pe modulele obligatorii şi opţionale specificate în Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5248/31.08.2011 şi anexele aferente acestuia. Astfel,

curriculum-ul specific acestui program va permite abordarea lecţiilor prin teme centrate pe interesele şi particularităţile de vârstă, de nivel intelectual al participanţilor, subiecte ce au aplicabilitate practică în activităţile curente ale beneficiarilor. În urma promovării modulelor, participanţilor li se va elibera o adeverinţă de promovare a modulului echivalentă cu absolvirea claselor primare corespunzătoare. De asemenea, participanţii la programul ADS vor beneficia de seturi educaţionale şi pachete de hrană şi de transport gratuit cu microbuzul achiziţionat în cadrul proiectului de către Scoala Gimnazială nr. 1 Pungeşti.

Avantajele absolvirii unui program “A doua şansă” se fundamentează pe faptul potrivit căruia beneficiarii acestuia vor avea acces mai uşor pe piaţa muncii şi, implicit, inserţia acestora se poate simplifica. De asemenea, nivelul de salarizare poate creşte în funcţie de numărul de clase absolvite. Alţi factori pozitivi care pot apărea după parcugerea programului “A doua şansă” sunt de natură personală, precum: dezvoltarea de capacităţi pentru rezolvarea problemelor şi dezvoltarea unor stimuli motivaţionali. Tinând seama de faptul ca persoanele vizate de aceasta activitate au depăşit vârsta normala la care ar putea fi integrate intr-o unitate scolara cu ciclu primar/gimnazial de invatamant, in cadrul comunitatii, dar nici in afara acesteia, nu exista nicio posibilitate in sensul recuperarii competentelor de baza aferente invatamantului primar/gimnazial. Astfel, prin participarea persoanelor vizate la astfel de programe se urmareste eliminarea analfabetismului si cresterea sanselor de integrare pe piata muncii. Prin desfasurarea acestui program participantii vor beneficia de servicii educationale la un nivel ridicat si vor fi motivati sa isi continue studiile pe viitor. Temele secundare la care contribuie proiectul prin aceasta activitate: Inovare sociala (prin organizarea programului „a doua sansa” in cadrul comunitatii) si Nediscriminare, tinand seama de faptul ca pentru toate persoanele participante la programul „a doua sansa” se asigura pachete cu produse de papetarie/seturi educaţionale, hrana şi transport pe toata perioada de derulare a programului si participare pe criterii nediscriminatorii.

Realizarea unei campanii de informare privind regulile elementare de igiena

Scop: consolidarea procesul de autocunoaştere al elevilor şi de a-şi dezvolta un stil de viaţă sănătos. Campania de informare şi responsabilizare se adresează celor 245 de copii înscrişi în grupul ţintă.

Necesitate: Relevanţa acestei activităţi se fundamentează, în primul rând, pe faptul că sănătatea şi rezultatele educaţionale sunt într-o relaţie de interdependenţă şi că şcoala reprezintă locaţia ideală pentru eforturi în ambele direcţii. Drept urmare, în ultimele decenii au fost dezvoltate numeroase programe internaţionale pentru ameliorarea deopotrivă a învăţării şi sănătăţii prin intermediul şcolii. În clasele începătoare e necesară consolidarea deprinderilor de igienă, în afară de aceasta copiii sunt informaţi despre influenţa educaţiei fizice şi a procedurilor de imunizare a sănătăţii şi a productivităţii muncii. Elevii claselor începătoare trebuie să însuşească cunoştinţe şi deprinderi privind ţinuta corectă, poziţia igienică în bancă, să cunoască care exerciţii fizice contribuie la corecţia ţinutei, de ce e necesar de a duce un mod activ de viaţă, de a se ocupa permanent cu educaţia fizică, de a include în regimul zilei în timpul aflării la aer liber diverse jocuri mobile şi distracţii sportive. Potrivit strategiei regiunii OMS Europa „Investing in children: the European child and adolescent health strategy 2015– 2020” situează intervenţiile destinate prevenirii violenţei şi abuzului emoţional asupra copiilor şi adolescenţilor ca una din priorităţile de intervenţie, definite prin aria tematică 37, dedicată specific acestui domeniu. În acest sens, OMS recomandă ţărilor membre evaluarea magnitudinii violenţei ca problemă de sănătate publică la elevi şi a factorilor de risc în relaţie cu aceasta, conform modelului ecologic, conform rezoluţiei Adunării Mondiale a Sănătăţii WHA 49.25/1996. Relevant este, de asemenea, rezultatul obţinut de analiza la nivelul comunităţii marginalizate rome pentru fundamentarea cererii de finanţare la întrebarea privind utilitatea organizării unei campanii de promovare a regulilor elementare de igienă în s. Stejaru (97.8%), s. Curseşti Deal (72.2%), s. Pungeşti (30.7%) şi s. Rapşa (25%). Tot analiză preliminară arată că aceşti copii provenind din familii defavorizate nu ar avea un model la care să se raporteze în domeniul igienei, întrucât 46.6% dintre locuinţele din s. Stejaru au fost renovate cu 6 ani în urmă, 44.5% în s. Curseşti Deal, 50% în s. Rapşa, iar în s. Pungeşti situaţia este chiar mai gravă – 71.6% dintre locuinţe au fost renovate cu 6 ani în urmă. Demersul spre igienă devine şi mai complicat în contextul în care racordul la apă curentă şi canalizare lipseşte în majoritatea gospodăriilor (conform analiză preliminară).

Desfasurare: : Campania de informare va include o serie de workshop-uri ce vor include activităţi precum: - jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală şi explicarea modului de folosire a acestora, - ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personală, - vizionarea unor filme scurte despre igiena personală, - activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor, aranjarea/împachetarea hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor, în vederea dezvoltării independenţei faţă de adult, - exerciţii de reprezentare grafică a unor obiecte, activităţi şi reguli simple de igienă personală, - recunoaşterea în imagini a respectării/încălcării regulilor de igienă personală, - desenarea unor personaje care respectă/ nu respectă regulile de igienă personală, - jocuri creative: “Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista săpunul?”, „Imaginează-ţi că săpunul ar conduce lumea”, “În geanta ta descoperi că o periuţă de dinţi îţi vorbeşte...”, - rebusuri, concursuri despre reguli simple de igienă, - realizarea unor colaje, desene, sloganuri/cuvinte cheie care ilustrează reguli de igienă

- fişe de lucru pentru exersarea învăţării regulilor de igienă personală: corespondenţe, asocieri, consecinţe, completare de obiecte care lipsesc, exprimare de opinii - realizarea reclamelor pentru produsele de igienă preferate - amenajarea clasei într-un mod prietenos (estetică vizuală, condiţii de învăţare etc.), care să respecte reguli simple de igienă - discuţii despre importanţa regulilor de igienă în viaţa noastră - realizarea unor proiecte în grupuri mici despre de igienă şi prezentarea acestora în clasă - jocuri de rol pentru exemplificarea comportamentelor dezirabile de igienă personală în diferite contexte, realizarea unor scurte descrieri verbale despre efectele igienei personale asupra sănătăţii - elaborarea în echipă a unor scurte compuneri despre sănătate şi igienă (spălarea mâinilor, folosirea săpunului, respectarea orelor de masă etc.) - (auto)administrarea unor fişe de observare a respectării regulilor de igienă personală - organizarea şi implicarea elevilor în studii foarte simple care să investigheze rolul şi consecinţele respectării/nerespectării regulilor de igienă personală (chestionar, interviu, prezentare de rezultate). Aceste activităţi vor fi împărţite în funcţie de competenţele şi aptitudinile obţinute ca urmare a absolvirii unui anumit nivel de învăţământ (dificultatea activităţilor din cadrul workshop-urilor se va intensifica pe măsura claselor din care aparţin elevii participanţi). De asemenea, elevii care vor participa în cadrul acestei activităţi vor primi un kit de igienă personală ce va conţine produse de îngrijire şi igienă precum pastă de dinţi, periuţă, săpun, şampon, gel de duş, un set de prosoape şi un pachet de detergent pentru spălarea hainelor.